Mocănița de la Vișeul de Sus

Povestea Maramureșului o spune cel mai bine și legănat, Mocănița de la Vișeul de Sus. Timp de șase ore, plimbare cu locomotiva cu aburi duce într-o altă lume, una mai frumoasă, mai bună, de poveste.

Mocănița de la Vișeul de Sus
Mocănița de la Vișeul de Sus
Mocănița de la Vișeul de Sus
Mocănița de la Vișeul de Sus

În nordul îndepărtat al țării, în Valea Vaserului, Mocănița de la Vișeul de Sus are cel mai lung traseu de cale ferată îngustă din țară. O plimbare de aproape 60 de kilometri de șine, până  la granița cu Ucraina, pare un vis pentru iubitorii de mocănițe cu aburi. Care nu sunt putini.

Și noi ne enumerăm printre rândurile de călători înfocați cu mocănițele, urmărind-le prin țară dar traseul de la Vișeul de Sus este de departe cel mai complex, cel mai lung și cel mai versatil dintre toate.

Scurt istoric al Mocăniței de la Vișeul de Sus

Exploatarea pădurilor din Valea Vaserului a început undeva la începutul secolului optsprezece iar pe vremea aceea, domeniul aparținea Imperiului Austro-Ungar de unde și numele de origini germanice.

Pentru ușurarea transportului, în 1932 a început construcția căii ferate, transportul lemnului fiind o adevărata necesitate pentru exploatatori. Câteva principii de bază se găsesc în construcțiile tuturor traseelor de cale ferata forestieră. Să fie lângă un râu și să aibă diferențe de nivel, în special la vale, pentru a ajuta la transportul facil către locurile de producție.

La sfârșitul anilor 80, în România încă funcționau 15 astfel de Mocănițe pe o lungime totală de 1000 de kilometri. Toate, puse cap, la cap.

Mocănița de la Vișeul de Sus

Pornirea se face, desigur din Vișeul de Sus. Acolo, chiar în parcarea gării vă puteți lăsa mașinile în siguranță iar contra cost, puteți chiar și campa. Alimentarea cu energie este asigurată în același loc.

Tot în Gara Vișeul de Sus, sunt expuse privirilor nu mai puțin de 10 locomotive cu abur dar și 2 diesel-uri și o Volgă. Da, o Volgă pe sine. Iar pentru doritori, există și un magazin cu suveniruri. Știu că vă plac!

Spuneam că Mocănița umbla necontenit chiar și astăzi dar, desigur, doar în scop turistic. Iar programul îl găsiți la ei pe site, alături de posibilitatea de achiziționare a biletelor online.

Practic, dacă vă luați biletele online, singura grijă este să ajungeți cu 30 minute înainte de ora stabilită de plecare să le ridicați chiar fără a sta la rând. Și vă și asigurați că prindeți, astfel, loc în vagoane. Indiferent de vreme pentru că, Mocănița de la Vișeul de Sus are atât vagoane pentru vară cât și pentru iarnă. Totuși, atunci când decideți să mergeți iarna, luați-vă cel mai bine o căciuliță și un fular, extra.

Traseu

Recomand o eșarfă în plus pentru că, plăcerea la plimbarea cu Mocănița constă în primul rând în faptul că poți să te uiți pe geamul deschis, ceea ce să recunoaștem, într-un tren normal, nu prea e ok. Iți crește gradul de încântare când poți să admiri traseul cu atât mai mult cu cât poți simți mirosurile și auzi fluierăturile locomotivei, în prima audiție.

Pe toata lungimea de 21 de kilometri, Mocănița face câteva opriri pentru a realimenta, timp în care aveți posibilitatea să trageți în poză toate frumusețile Văii Vaserului.

Popasul pentru realimentarea noastră se face la Paltin, locul în care se poate trage un picnic în toată regula sau dezmorți puțin picioarele de la statul în tren.

De obicei, durata traseului este undeva la 2 ore dus, cu picnic cu tot și cu întoarcere, cam în același registru. În total, să calculați că o plimbare cu Mocănița prin Valea Vaserulului va fi cam de 6 ore.

Ce mai vedem în zona Vișeul de Sus

Pe lângă experiența Mocăniței, viața maramureșeană se experimentează complet doar după vizitarea câtorva locuri cu tradiție din zona.

Chiar în Vișeul de Sus, trebuie neapărat să vedeți Casa Muzeu – Elefant, unica casa evreiască tradițională din lemn. Apoi, pentru traseele de vară vă recomand să vedeți Mânăstirea Bârsana, Ieud, Cascada Cailor, Poiana Narciselor, Rezervația Naturală Parcul Munții Rodnei, Borșa și neaparat Sighetul Marmației cu bisericile din lemn și Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Cazarea de la Vișeul de Sus

Deși, greu de crezut că nu găsiți cazare aici, în Vișeul de Sus, să știți ca tradițiile sunt respectate peste tot în Maramu și vă recomandăm cu drag să mergeți în Breb sau chiar în Rozavlea.

 

Îi mulțumim lui Cristi Bigu pentru superbele fotografii și nu uitati că puteti găsi mai multe fotografii aici, pe profilul lui de Facebook.

 

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-ne un SHARE de ajutor pe oricare dintre canalele noastre de mai jos: Facebook, Instagram, Pinterest, Twitter, WhatsApp sau chiar LinkedIn.